Un cronograf vintage cumpărat „așa cum e” rămâne o necunoscută până în clipa în care se deschide capacul. Avia din această poveste arăta bine: cadran argintiu, cifre arabe arămii, două subcadrane și două scale periferice, dintre care una tahimetrică. În interior, lucrurile stăteau altfel. L-am încredințat unui ceasornicar cu mulți ani de experiență, care preferă ca lucrarea să vorbească în locul lui, și am documentat fiecare etapă, de la prima privire asupra mecanismului până la reasamblarea completă.
Avia, un nume din Neuchâtel
Avia a fost marca firmei Degoumois, o casă elvețiană cu origini în La Chaux-de-Fonds, mutată ulterior la Neuchâtel. Data înregistrării mărcii diferă de la o arhivă la alta: unele indică 1910, altele 1937. Perioada de glorie nu este însă disputată. În anii ’50 și ’60, Avia producea ceasuri mecanice accesibile, inclusiv cronografe sport, pentru piețe din toată Europa.
Ca majoritatea caselor mici din epocă, Avia nu își construia cronografele de la zero. Folosea mecanisme de la furnizori specializați, iar unul dintre cei mai răspândiți era Landeron.
Landeron 149, cronograful cu came
Landeron 149 face parte din familia derivată din Landeron 48, lansată la sfârșitul anilor ’30 și produsă până în anii ’70. Are armare manuală, 17 rubine, un diametru de 31 mm și funcționează la 18.000 de alternanțe pe oră. Pe cadran, secundele mici stau la ora 9, iar contorul de 30 de minute la ora 3.
Diferența esențială față de cronografele de lux ale epocii este comanda. Landeron 149 nu are roată cu coloane. Pornirea, oprirea și readucerea la zero sunt coordonate prin came și pârghii din oțel ștanțat. Soluția era mai ieftină de fabricat și mai simplă de întreținut, motiv pentru care Landeron a echipat zeci de mărci mici.
Un detaliu al epocii se vede pe puntea balansierului: indexul regulatorului marcat „A R / F S”, adică avans și întârziere, în franceză și în engleză.
Starea la deschidere
La deschiderea capacului, mecanismul avea aspectul mat și cenușiu al unui ceas care nu mai fusese curățat de mult timp. Pe marginea carcasei se vedeau depuneri verzui de oxidare, de obicei semnul unei expuneri îndelungate la umiditate. Pe una dintre punți, semnătura „AVIA” se citea încă perfect.
Ceasornicarul a observat de la prima privire piedica ruptă a roții contorului de minute și lipsa șurubului care o fixa. Celelalte defecte nu se vedeau încă și aveau să iasă la iveală abia la demontare.
Ce ascundea mecanismul
Piedica ruptă era doar începutul. Demontarea a scos la iveală încă două probleme, iar una dintre ele explică, alături de piedică, de ce contorul de minute nu mai putea funcționa corect.
Arcul motor era rupt. La un mecanism de peste 75 de ani, este unul dintre cele mai frecvente defecte, pentru că oțelul vechi obosește și poate ceda la o armare obișnuită. Arcul a fost înlocuit cu unul nou.
Roata centrală de cronograf, cea care poartă secundarul central, era uzată. Pe ea se află un deget mic care, la fiecare rotație completă, avansează contorul de minute cu un pas. La acest exemplar, degetul era tocit și nu mai angrena sigur. Roata a fost înlocuită, împreună cu ansamblul roții care o antrenează, prin care mișcarea ajunge de la angrenajul ceasului la cronograf.
Piedica este pârghia cu arc care fixează roata contorului pe poziție între pași, astfel încât acul să indice precis minutele scurse. A fost înlocuită, iar în locul șurubului lipsă a fost montat unul nou.
Cele două defecte ale cronografului se completează. Degetul tocit nu mai împingea sigur roata contorului, iar piedica ruptă nu o mai fixa între pași. Acul putea să rămână între diviziuni, să sară sau să nu mai avanseze deloc.
Demontare, curățare, reasamblare
Un cronograf are aproape de două ori mai multe piese decât un ceas simplu, iar ordinea demontării contează. După scoaterea acelor și a cadranului, se demontează mai întâi mecanismul de cronograf: pârghiile, arcurile-lamă, camele și roțile cronografului. Urmează punțile, angrenajul, eșapamentul și balansierul, apoi, pe partea cadranului, mecanismul de armare și potrivire.
Piesele, grupate pe funcții, au trecut prin coșuri de curățare compartimentate, astfel încât fiecare pârghie și fiecare arc să își regăsească locul. După curățare, platina și punțile au recăpătat finisajul periat, iar roțile din alamă au revenit la culoarea lor aurie.
Reasamblarea urmează drumul invers, cu piesele noi montate la locul lor: arcul motor, roata centrală de cronograf cu ansamblul de antrenare, piedica și șurubul ei. O revizie corectă presupune ungere selectivă, cu uleiuri diferite pentru pivoții angrenajului, pentru eșapament și pentru pârghiile cronografului. Rezultatul este același mecanism, de data aceasta curat și complet.
Specificații
| Caracteristică | Valoare |
|---|---|
| Marcă | Avia |
| An estimat | 1950 |
| Mecanism | Landeron 149 |
| Tip | cronograf cu armare manuală, comandă prin came |
| Diametru mecanism | 31 mm |
| Înălțime mecanism | 6,20 mm |
| Rubine | 17 |
| Frecvență | 18.000 A/h (2,5 Hz) |
| Rezervă de mers | aproximativ 41-42 de ore |
| Afișaj | ore, minute, secunde mici la 9, contor de 30 de minute la 3, secundar central de cronograf |
| Piese înlocuite | arc motor, roata centrală de cronograf și ansamblul roții de antrenare, piedica roții contorului de minute cu șurub |
Concluzia LOS
Avia cu Landeron 149 este un exemplu bun de cronograf vintage accesibil. Mecanismul este robust și simplu de întreținut, iar ceasul costă de obicei mult mai puțin decât un cronograf cu roată cu coloane din aceeași perioadă. Pentru că Landeron a produs aceste calibre în număr mare, piesele de schimb se găsesc încă, iar o revizie completă rămâne realistă.
Lecția acestei revizii este însă alta. Un ceas vechi care pare în stare bună poate ascunde mai multe defecte decât se văd la prima privire. Aici, piedica ruptă era evidentă de la deschidere, dar arcul rupt și roata de cronograf uzată au apărut abia la demontare. Dacă cumpărați un cronograf vintage, includeți revizia în bugetul inițial, ca parte din prețul real al ceasului, nu ca pe un cost opțional.
La fel de important este cine face revizia. Un cronograf de peste 75 de ani are nevoie de un ceasornicar care cunoaște calibrele vechi, iar acest Avia a avut norocul să ajungă în astfel de mâini.