Există branduri elvețiene care s-au construit pe zgomot, pe ambasadori celebri și pe campanii de promovare masive. Atlantic nu e unul dintre ele. În Europa de Vest, brandul e aproape necunoscut, mulți elvețieni înșiși habar nu au de existența lui. În România, Polonia, Ungaria sau Bulgaria, însă, povestea e complet diferită. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la un sat elvețian de lângă Grenchen, la finalul secolului al XIX-lea.

Bettlach, 1888: un ceasornicar tânăr cu ambiții mari
Atlantic începe în 1888, în Bettlach, sat aflat lângă Grenchen, în inima regiunii elvețiene de orologerie. Fondatorul, Eduard Kummer, se născuse în 1845 și își desăvârșise meseria prin ani de ucenicie în Jura elvețiană. După ce colaborase o vreme cu un alt antreprenor din Grenchen, s-a întors în satul natal, unde comunitatea locală i-a susținut ideea de a construi propria fabrică. Atelierul, numit inițial Eduard Kummer Bettlach, sau EKB, a pornit cu 15 până la 20 de angajați și producea piese pentru ceasuri de buzunar. Creșterea a fost neobișnuit de rapidă pentru vremea aceea: până la finalul secolului, compania ajunsese la aproape 720 de angajați, iar în 1904 producea deja 600.000 de piese pe an. În 1909, fiii lui Eduard, Hans și Joseph Kummer, s-au alăturat afacerii de familie.
Un detaliu mai puțin cunoscut despre fondator: în 1937, EKB a fost printre primele companii elvețiene care au introdus concediul plătit pentru angajați, șase zile pe an, într-o vreme în care programul standard era de șase zile lucrătoare pe săptămână, unsprezece ore pe zi.
De la piese de schimb la un brand cu nume propriu
Multă vreme, EKB a funcționat mai degrabă ca furnizor de componente pentru alte branduri, printre care Longines și Certina, decât ca marcă recunoscută publicului larg. Sub acoperirea grupului Asuag, compania a produs și ceasuri proprii, dar sub alte nume, precum Ariston, Aristex sau Opus. Schimbarea decisivă vine în 1930, când EKB devine una dintre primele fabrici care lansează ceasuri rezistente la apă, vândute sub numele Atlantic. Numele avea să fie înregistrat oficial ca marcă în 1941, iar în 1953 compania s-a rebotezat integral Atlantic Watch Ltd. La scurt timp după schimbarea numelui, în 1958, brandul s-a extins peste ocean, ajungând pe piețele din America de Sud și Orientul Mijlociu.
Speed Switch și anii de expansiune
Anul 1960 aduce una dintre cele mai importante inovații ale brandului: sistemul Speed Switch, care permitea schimbarea datei calendaristice de 52 de ori mai rapid decât mecanismele obișnuite ale vremii. Inovația a fost atât de apreciată încât Atlantic a ajuns să o vândă și altor producători de ceasuri. Alături de sistemul propriu de etanșare, Atlantic își construiește în acești ani o reputație solidă de fiabilitate tehnică, nu doar de eleganță.

De ce a ajuns Atlantic un nume cunoscut în România
Aici intervine capitolul esențial pentru înțelegerea popularității brandului la noi. Din 1950, Atlantic deschide primul magazin propriu în Polonia, urmat de altele în restul Europei de Est. Până în 1965, Polonia devine cea mai importantă piață a brandului, unde Atlantic rămâne cel mai bine vândut brand de ceasuri timp de trei decenii. România, alături de Ungaria și Bulgaria, se numără printre celelalte țări din blocul comunist unde brandul s-a bucurat de un succes similar. Ceasurile Atlantic erau purtate cu mândrie de oameni cu poziții importante în aparatul de stat, iar, potrivit relatărilor din perioadă, ajungeau ocazional să fie folosite chiar ca monedă de schimb pentru obținerea unor favoruri, un semn al statutului pe care îl confereau într-o economie a lipsurilor. Alături de Atlantic, alte câteva branduri elvețiene, precum DOXA, Tissot și Longines, aveau o prezență asemănătoare în blocul sovietic, dar niciunul nu a reușit să se apropie de rădăcinile pe care Atlantic le-a pus în piețele din Europa de Est.

Anii șaptezeci au adus criza cuarțului, care a zguduit din temelii industria elvețiană tradițională de ceasuri mecanice. Multe branduri occidentale au dispărut sau s-au reorientat complet spre ceasurile electronice. Atlantic a ales o altă direcție, concentrându-se și mai mult pe piețele din Europa de Est, unde ceasurile cu cuarț nu reușiseră încă să pătrundă masiv. Tot din acea perioadă, din 1970, datează Beachboy, un model care s-a bucurat de un succes uriaș și care se produce, în variante actualizate, până astăzi.
Compania a trecut prin mai multe schimbări de proprietar în anii optzeci. În 1984, controlul a ajuns la Heinz Pauli, sub numele Compagnie des Montres Atlantic, iar în 1989 a urmat o nouă schimbare, sub denumirea Atlantic Watch Production. În 1988, brandul a sărbătorit un secol de existență. În ciuda tuturor acestor schimbări de proprietar, Atlantic și-a păstrat identitatea și prezența constantă pe piețele din România, Polonia, Bulgaria și Ungaria, unde rămâne, și astăzi, un nume cu greutate emoțională pentru multe familii, ceasul moștenit de la părinți sau bunici, păstrat cu grijă tocmai pentru că, la vremea lui, reprezenta un obiect greu de obținut.
Modelele emblematice
Dacă e să numim un singur model reprezentativ pentru Atlantic, acela e, fără îndoială, Worldmaster. Lansată în anii cincizeci, colecția a rămas coloana vertebrală a brandului până astăzi, reeditată constant cu ocazia aniversărilor rotunde: o ediție limitată aurie la 125 de ani, în 2013, apoi Worldmaster 1888, lansată în 2018 cu ocazia celor 130 de ani de la fondare, disponibilă atât în variantă automată, cât și cu armare manuală.



Dincolo de Worldmaster, Atlantic a construit de-a lungul timpului mai multe familii de ceasuri, majoritatea purtând nume legate de mare, o continuitate firească pentru un brand numit după ocean: Seawave, Seacloud, Seaflight, Seacrest, Seahunter, Seapair și Sealine, alături de variante placate cu aur reunite sub numele Seagold. Pentru colecțiile dedicate femeilor, brandul a dezvoltat linii precum Super De Luxe, Elegance sau versiunile Ladies ale colecțiilor Seapair, Seabase și Sealine. Merită menționat și Beachboy, ceasul retro lansat în 1970, revizitat printr-o ediție specială în 2020, precum și Timeroy, colecția lansată în 2021 cu un design inspirat direct din anii șaptezeci, gândită special pentru colecționarii pasionați de estetica vintage.
Atlantic astăzi
Rămâne una dintre puținele companii independente din industrie care nu produce propriile mecanisme, majoritatea modelelor fiind echipate cu calibre ETA, Ronda sau Sellita. Primul pas spre tehnică proprie a venit deja în 2015, odată cu Worldmaster Lusso Open Heart, iar în 2022 Atlantic și-a lansat propriile calibre de manufactură, ATL-1 și ATL-2, un pas relativ rar pentru un brand de dimensiunile lui, care arată intenția de a investi în tehnică proprie, nu doar în ceasuri asamblate din componente terțe. Seria s-a completat în 2023, când brandul a sărbătorit 135 de ani de existență cu lansarea unui al treilea calibru propriu, ATL-3, alături de câteva ediții limitate, printre care un model realizat împreună cu fostul pilot de raliuri Krzysztof Hołowczyc, bazat pe un calibru Valjoux și limitat mondial la 277 de exemplare.

Concluzia LOS
Povestea Atlantic e, în multe privințe, povestea unui brand care a supraviețuit prin consecvență, nu prin reinventare spectaculoasă. De la un atelier mic din Bettlach, cu câteva zeci de angajați, la un nume care a traversat criza cuarțului rămânând fidel exact acelor piețe din Europa de Est unde alte branduri occidentale abia îndrăzneau să calce, Atlantic ilustrează perfect ideea că un brand nu are nevoie de zgomot ca să fie iubit, are nevoie doar să fie de încredere, la locul potrivit, la momentul potrivit. Pentru mulți români, asta a fost suficient, și continuă să fie și astăzi.
